Comportamentul de turma - Bule speculative si panica colectiva

Modelul 5 - Situatia sociala, mecanismul matematic si experimente. Deschide simulatorul

Paradoxul: fiecare investitor poate considera rational sa urmeze deciziile celorlalti, dar imitarea generalizata poate produce preturi instabile si pierderi colective.

1. Situatia sociala

Intr-o comunitate circula informatia ca pretul unui activ va creste. La inceput, numai cativa indivizi cumpara. Vecinii observa achizitiile si interpreteaza popularitatea activului drept dovada ca este valoros. Apar noi cumparatori, iar pretul creste. Cresterea confirma aparent convingerea initiala.

La un moment dat, o veste negativa sau o scadere brusca declanseaza vanzari. Multi investitori incearca sa iasa simultan, amplificand scaderea pretului.

Mai multi cumparatori pot ridica pretul chiar daca valoarea fundamentala nu se modifica. Mai multi vanzatori pot cobori pretul tocmai pentru ca toti incearca sa evite pierderea.

2. Ce reprezinta agentii?

Simulatorul foloseste initial 100 de agenti intr-o retea sociala. Fiecare agent are o inclinatie initiala optimista sau pesimista si interactioneaza cu un numar de vecini. La fiecare pas alege una dintre trei actiuni:

  • CUMPARA (+1) - exprima cerere suplimentara;
  • PASTREAZA (0) - nu emite un ordin net;
  • VINDE (-1) - exprima oferta suplimentara.

Vecinii influenteaza deciziile, dar nu impun mecanic aceeasi alegere. Pozitiile din desen sunt doar pentru vizualizarea retelei.

3. Regula de decizie

Agentul i combina patru informatii: optimismul propriu, actiunile vecinilor din pasul anterior, abaterea pretului fata de valoarea fundamentala si zgomotul informational.

Si,t = 0,6 Oi + h Ni,t-1 + 2 f (Ft - Pt)/Ft + εi,t - Kt

Unde:

  • Oi este optimismul initial al agentului;
  • h este intensitatea imitarii vecinilor;
  • Ni,t-1 este media deciziilor vecinilor din pasul anterior, intre -1 si 1;
  • f este atentia la valoarea fundamentala;
  • Ft este valoarea fundamentala, iar Pt este pretul pietei;
  • ε reprezinta zgomotul informational;
  • Kt este penalizarea provocata de panica, daca scaderea din pasul anterior a depasit pragul.

Daca S este peste 0,13, agentul cumpara. Daca este sub -0,13, vinde. Altfel, pastreaza.

Formula este o regula didactica, nu o estimare econometrica.

4. Cum se formeaza pretul?

Calculam dezechilibrul ordinelor ca media deciziilor tuturor agentilor:

Dt = (1/n) Σ ai,t   cu   ai,t ∈ {-1, 0, 1}

Pretul se actualizeaza in functie de dezechilibru si de sensibilitatea pietei:

Pt+1 = Pt [1 + clamp(0,22 · k · Dt, -0,22, 0,22)]

k este parametrul de sensibilitate a pretului (0-1). Daca domina cumparatorii, pretul creste. Daca domina vanzatorii, pretul scade. Variatia maxima pe pas este limitata la 22%.

Valoarea fundamentala ramane constanta in absenta unui soc. Butonul SOC NEGATIV o reduce cu 25% si activeaza un semnal de panica pentru pasul urmator.

5. De ce apare bula?

  1. Cativa agenti optimisti cumpara.
  2. Vecinii vad cumpararea si pot cumpara la randul lor.
  3. Dezechilibrul ordinelor impinge pretul in sus.
  4. Cresterea pretului nu este neaparat sustinuta de valoarea fundamentala.
  5. Daca imitarea domina atentia la valoarea fundamentala, abaterea se poate amplifica.

Acesta este un mecanism de feedback pozitiv: cumpararea stimuleaza noi cumparari.

Invers, dupa un soc, vanzarile pot genera alte vanzari. Acest mecanism poate produce panica colectiva.

6. Experimente pentru studenti

Experimentul A - Fundamente puternice

Alege scenariul Fundamente puternice si ruleaza 50 de pasi. Urmareste cat de mult se indeparteaza pretul de valoarea fundamentala.

Experimentul B - Imitare puternica

Alege Imitare puternica. Ruleaza 50 de pasi. Compara amplitudinea variatiilor si abaterea pretului cu experimentul A.

Experimentul C - Socul negativ

Ruleaza 15 pasi, apoi apasa SOC NEGATIV. Continua simularea. Observa daca apar vanzari in lant si cat de repede reactioneaza pretul.

Experimentul D - Pragul de panica

Compara un prag de panica de 5% cu unul de 25%, pastrand ceilalti parametri. Pragul mai mic poate declansa mai usor vanzari suplimentare.

Experimentul E - Reteaua sociala

Genereaza populatii cu 2, apoi cu 12 legaturi per agent. Compara propagarea comportamentelor. Mai multe legaturi pot accelera influenta, dar rezultatul depinde si de distributia opiniilor.

7. Cum interpretam graficele?

  • Pretul este rezultatul ordinelor colective.
  • Valoarea fundamentala este reperul economic al modelului.
  • Abaterea arata diferenta procentuala dintre pret si valoarea fundamentala.
  • Procentul cumparatorilor si vanzatorilor arata comportamentul agregat.

Un pret ridicat nu inseamna automat ca activul are o valoare fundamentala ridicata. In acelasi timp, o abatere mare nu garanteaza ca prabusirea se va produce intr-un anumit pas.

8. Limitele modelului

Modelul nu include bugete, portofolii, lichiditate reala, ordine limita, arbitraj sau institutii de piata. Actiunile agentilor sunt semnale de cerere si oferta, nu tranzactii contabile complete. Prin urmare, simulatorul este destinat intelegerii mecanismelor sociale, nu previziunilor financiare.

Concluzia

Cand oamenii folosesc comportamentul celorlalti drept principala sursa de informatie, deciziile individuale se pot consolida reciproc si pot produce rezultate colective instabile.

Intrebarea pentru studenti: cum poate fi rational pentru un individ sa urmeze majoritatea, dar daunator pentru comunitate ca aproape toti indivizii sa faca acest lucru?

Inapoi la simulator