PREFAŢĂ
Scopul acestei lucrări
este de ilustra, pe baza teoriei economice, aplicarea metodelor şi
instrumentelor ciberneticii economice în analiza si prognoza comportamentului
agenţilor economici în diferite situaţii impuse de mediul economic,
pe diverse pieţe, de a explica deciziile luate de firme şi de a
propune acţiunile optime de urmat în perioada analizată.
Lucrarea se adresează în special studenţilor
Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi
Informatică Economică din Academia de Studii Economice, studenţilor
şi profesorilor din instituţiile de învăţământ cu
profiluri asemănătoare, cercetătorilor şi
specialiştilor în domeniul analizei şi prognozei evoluţiei
firmelor, fiind utilă decidenţilor la nivel microeconomic în
fundamentarea politicilor de optimizare a activităţii firmelor
şi, în general, studenţilor economişti, economiştilor,
matematicienilor, inginerilor cu preocupări în domeniul economic, pentru
înţelegerea funcţionării mecanismelor economice şi
determinarea tendinţelor viitoare de evoluţie a proceselor analizate.
Evident, lucrarea nu poate acoperi toată
problematica funcţionării agenţilor economici, dar, prin
modelele şi tehnicile de analiză prezentate, cititorul îşi poate
forma o imagine despre motivaţia acţiunilor agenţilor economici,
poate găsi baza pentru o analiză a situaţiei concrete cercetate,
în condiţiile cunoaşterii legităţilor de comportament ale
firmei respective şi a specificării corecte a modelelor cibernetice
sau economice corespunzătoare.
Fundamentele teoretice pentru această abordare sunt
bine cunoscute din “Bazele Ciberneticii Economice” [94] dar, pentru cititorul
care doreşte să se familiarizeze şi să aprofundeze aceste
tehnici de analiză, recomandăm lucrările “Modele dinamice ale
economiei de piaţă” [92] şi ”Modelarea cibernetică a mecanismelor
de reglare în sistemele
economice” [95] în care sunt descrise mecanismele de reglare dinamică
optimală, bazate pe aplicarea principiului lui Pontreaghin în cazul
continuu.
În aceasta carte autorii au încercat pe cât posibil
să păstreze un echilibru între rigoarea matematică necesară
în demonstrarea tuturor afirmaţiilor făcute şi permanenta
apelare la aspectele şi interpretările economice, necesare unei
înţelegeri uşoare a situaţiilor analizate, a
generalităţii sau specificului ipotezelor făcute, precum şi
a efectelor acestora asupra rezultatelor obţinute. De câte ori a fost
posibil, a fost utilizată reprezentarea grafică, ca cel mai util
instrument în a cuprinde dintr-o privire toate datele obţinute.
Lucrarea
începe cu unul dintre cele mai cunoscute modele, modelul Jorgenson, în care
este urmărită strategia firmei în ceea ce priveşte efectuarea
investiţiilor şi efectele deprecierii capitalului asupra
evoluţiei întreprinderii analizate, pe un orizont de timp infinit.
Investiţiile sunt privite ca sacrificii ale puterii de cumpărare
actuale pentru obţinerea de venituri viitoare. Analiza este adâncită
în continuare cu modelul Lesourne-Leban, care vizează cazul unei firme
cotate la bursă urmărind schimbările în structura
financiară, finanţarea putând fi făcută din acţiuni
şi din credite, maximizarea sumei actualizate a dividendelor şi
politica de taxare (impozitare) a guvernului.
Modelul
Van Hill prezintă situaţia unei firme care produce şi
comercializează în condiţiile unor pieţe cu concurenţă
perfectă atât în ce priveşte desfacerea propriilor produse cât
şi în ce priveşte procurarea factorilor de producţie, analiza
făcându-se pe un orizont de timp finit. Se doreşte maximizarea
valorii firmei, calculată ca sumă a dividendelor plătite,
actualizate pe intervalul analizat
şi a valorii reale finale a capitalului social. Volumul investiţiilor
şi numărul de salariaţi sunt privite ca instrumente aflate la
îndemâna conducerii, utilizate în aducerea firmei la o situaţie
optimă economic.
Modelul
Ludwig prezintă o situaţie în care firma doreşte de asemenea
maximizarea valorii firmei, calculată ca sumă de dividende
actualizate pe intervalul analizat
şi a valorii reale finale a capitalului social, dar este
urmărită cu mai mare atenţie situaţia volumului împrumuturilor,
considerându-se că acestea sunt rambursate cu o viteză egală cu
viteza de amortizare a bunurilor capital.
În următoarele modele a fost detaliată
activitatea de producţie, analizându-se o situaţie de producţie
bazată pe posibilitatea utilizării a două tehnologii de
producţie şi a fost studiată în detaliu influenţa statului
asupra activităţii firmei, prin acordarea sau neacordarea de granturi
şi prin politica fiscală aplicată, concretizată în impozite
şi taxe pe bunuri capital, dividende şi profituri corporale.
Capitolul 8 analizează valoarea prezentă netă a unei firme, utilizată în
scopul evaluării proiectelor de investiţii, comparării acestora
şi acceptării sau respingerii lor.
Lucrarea este rodul unei îndelungate activităţi
didactice şi de cercetare a autorilor în cadrul Catedrei de
Cibernetică Economică şi în Laboratoarele Catedrei de
Cibernetică Economică din Academia de Studii Economice
Bucureşti, rezultată din scrierea şi predarea cursurilor de Cibernetică
Economică, Bazele Ciberneticii Economice, Cercetări Operaţionale
Aplicate în Economie, Microeconomie Cantitativă, Macroeconomie, Dinamica
Economică, Teoria Echilibrului General, Matematici Economice ş.a.,
precum şi a contractelor de cercetare ştiinţifică realizate
de catedră. Mulţumim colegilor de catedră şi tuturor celor
care, direct sau indirect, ne-au asigurat condiţiile realizării
acestei lucrări.