PREFAŢĂ

Scopul acestei lucrări este de ilustra, pe baza teoriei economice, aplicarea metodelor şi instrumentelor ciberneticii economice în analiza si prognoza comportamentului agenţilor economici în diferite situaţii impuse de mediul economic, pe diverse pieţe, de a explica deciziile luate de firme şi de a propune acţiunile optime de urmat în perioada analizată.

Lucrarea se adresează în special studenţilor Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din Academia de Studii Economice, studenţilor şi profesorilor din instituţiile de învăţământ cu profiluri asemănătoare, cercetătorilor şi specialiştilor în domeniul analizei şi prognozei evoluţiei firmelor, fiind utilă decidenţilor la nivel microeconomic în fundamentarea politicilor de optimizare a activităţii firmelor şi, în general, studenţilor economişti, economiştilor, matematicienilor, inginerilor cu preocupări în domeniul economic, pentru înţelegerea funcţionării mecanismelor economice şi determinarea tendinţelor viitoare de evoluţie a proceselor analizate.

Evident, lucrarea nu poate acoperi toată problematica funcţionării agenţilor economici, dar, prin modelele şi tehnicile de analiză prezentate, cititorul îşi poate forma o imagine despre motivaţia acţiunilor agenţilor economici, poate găsi baza pentru o analiză a situaţiei concrete cercetate, în condiţiile cunoaşterii legităţilor de comportament ale firmei respective şi a specificării corecte a modelelor cibernetice sau economice corespunzătoare.

Fundamentele teoretice pentru această abordare sunt bine cunoscute din “Bazele Ciberneticii Economice” [94] dar, pentru cititorul care doreşte să se familiarizeze şi să aprofundeze aceste tehnici de analiză, recomandăm lucrările “Modele dinamice ale economiei de piaţă” [92] şi ”Modelarea cibernetică a mecanismelor de reglare în sistemele economice” [95] în care sunt descrise mecanismele de reglare dinamică optimală, bazate pe aplicarea principiului lui Pontreaghin în cazul continuu.

În aceasta carte autorii au încercat pe cât posibil să păstreze un echilibru între rigoarea matematică necesară în demonstrarea tuturor afirmaţiilor făcute şi permanenta apelare la aspectele şi interpretările economice, necesare unei înţelegeri uşoare a situaţiilor analizate, a generalităţii sau specificului ipotezelor făcute, precum şi a efectelor acestora asupra rezultatelor obţinute. De câte ori a fost posibil, a fost utilizată reprezentarea grafică, ca cel mai util instrument în a cuprinde dintr-o privire toate datele obţinute.

Lucrarea începe cu unul dintre cele mai cunoscute modele, modelul Jorgenson, în care este urmărită strategia firmei în ceea ce priveşte efectuarea investiţiilor şi efectele deprecierii capitalului asupra evoluţiei întreprinderii analizate, pe un orizont de timp infinit. Investiţiile sunt privite ca sacrificii ale puterii de cumpărare actuale pentru obţinerea de venituri viitoare. Analiza este adâncită în continuare cu modelul Lesourne-Leban, care vizează cazul unei firme cotate la bursă urmărind schimbările în structura financiară, finanţarea putând fi făcută din acţiuni şi din credite, maximizarea sumei actualizate a dividendelor şi politica de taxare (impozitare) a guvernului.

Modelul Van Hill prezintă situaţia unei firme care produce şi comercializează în condiţiile unor pieţe cu concurenţă perfectă atât în ce priveşte desfacerea propriilor produse cât şi în ce priveşte procurarea factorilor de producţie, analiza făcându-se pe un orizont de timp finit. Se doreşte maximizarea valorii firmei, calculată ca sumă a dividendelor plătite, actualizate pe intervalul analizat şi a valorii reale finale a capitalului social. Volumul investiţiilor şi numărul de salariaţi sunt privite ca instrumente aflate la îndemâna conducerii, utilizate în aducerea firmei la o situaţie optimă economic.

Modelul Ludwig prezintă o situaţie în care firma doreşte de asemenea maximizarea valorii firmei, calculată ca sumă de dividende actualizate pe intervalul analizat şi a valorii reale finale a capitalului social, dar este urmărită cu mai mare atenţie situaţia volumului împrumuturilor, considerându-se că acestea sunt rambursate cu o viteză egală cu viteza de amortizare a bunurilor capital.

În următoarele modele a fost detaliată activitatea de producţie, analizându-se o situaţie de producţie bazată pe posibilitatea utilizării a două tehnologii de producţie şi a fost studiată în detaliu influenţa statului asupra activităţii firmei, prin acordarea sau neacordarea de granturi şi prin politica fiscală aplicată, concretizată în impozite şi taxe pe bunuri capital, dividende şi profituri corporale.

Capitolul 8 analizează valoarea prezentă netă a unei firme, utilizată în scopul evaluării proiectelor de investiţii, comparării acestora şi acceptării sau respingerii lor.

Lucrarea este rodul unei îndelungate activităţi didactice şi de cercetare a autorilor în cadrul Catedrei de Cibernetică Economică şi în Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică din Academia de Studii Economice Bucureşti, rezultată din scrierea şi predarea cursurilor de Cibernetică Economică, Bazele Ciberneticii Economice, Cercetări Operaţionale Aplicate în Economie, Microeconomie Cantitativă, Macroeconomie, Dinamica Economică, Teoria Echilibrului General, Matematici Economice ş.a., precum şi a contractelor de cercetare ştiinţifică realizate de catedră. Mulţumim colegilor de catedră şi tuturor celor care, direct sau indirect, ne-au asigurat condiţiile realizării acestei lucrări.